Societate ambivalentă

Omul prin construcția sa are o gândire dualistă și cauzalistă. Măsurăm lumea prin unități de măsură fictive care împreunate oferă sens, oferă o fereastră în Univers. Astfel, măsurăm omul de la un checkpoint la altul. Aveam 14 ani, 1 metru și o flegmă. Acum am 31 de ani și 1 metru 80. Valori și unități de măsură- indici de identificare a individului în timp și spațiu, aidoma întrebărilor existențiale. Percepția, mecanismul de gândire dualist și cauzalist este ceea ce face legătura dintre omul raportat la om și omul raportat la univers. În ambele cazuri, societatea care are la bază omul, este ambivalentă: slab/puternic, sărac/bogat etc. Procesul de uniformizare ar trebui să aibă loc binevol, fără comportamente distructive și asigurarea unei bune participări la jocul social.