Experiențe din liceu – Limba și Literatura Română

Limba Română cu doamna profesor a cărui nume nu-mi aduc aminte dar a cărui poreclă nu va fi niciodată uitată „Avionul”.
Doamna profesor era o femeie tinerică, subțire și scundă, cu părul blond și cu ochelari. Era o doamnă constant nervoasă și avea un mers grăbit și apăsat. Numai când se gândea că intră la ore la noi, pasul ei era din ce în ce mai intens. Fiecare pas pe hol devenea din ce în ce mai greu gata să-l spargă cu cât era mai aproape de clasa noastră. Deodată se oprea direct în scaunul de la catedră izbind catalogul. Era sosită la fix! Era un avion care tocmai a aterizat. De aici și porecla ei „Avionul”.

Doamna profesor de Limbă Română era o femeie severă și aspră și nu credea nici o explicație din partea elevului. Era doar cum spunea ea.
Așadar, într-o zi ca oricare alta, am fost tras la loteria ascultărilor și numele Ștefancu Emanuel o apărut în dreptul degetelor ei subțiri ca de săgeată.
„Domnule Emanuel, ați citit „Moara cu Noroc”?
Eu i-am răspuns grăbit și încrezător „Da!”. Dar ea nu m-a crezut. A devenit suspicioasă cum de eu am citit o carte din curriculum.
Ceea ce nu știa ea este că memoria mea de lungă durată nu era altceva decât o altă memorie de scurtă durată. Nu puteam să rețin.
M-a pus să îi povestesc un capitol anume și nu am reușit să-mi aduc aminte ce am citit. Dar, am îndreptat discuția către alt capitol care mi-a plăcut. Deși i-am comentat o parte din roman, ea nu m-a crezut. Mi-a pus 2.

De atunci, nu am mai citit nici o carte. Am fost la un anticariat și am cumpărat o carte în Limba Engleză cu X-Men. Am citit-o și mi-a plăcut. De atunci am citit doar ce îmi plăcea și am observat că e plăcut să citești și îmi stârnește plăcere să mă decupez din cotidian și să mă lipesc într-un alt Univers.
Problema nu era că nu doream să citesc la Limba Română. Problema era că ceea ce eram forțat să citesc nu îmi surâdea. Ba mai mult, problema avea rădăcini mai adânci. Modul în care doamna profesor își susținea curriculum nu era unul atrăgător. Înțeleg lipsa ei de entuziasm față de materie când aceasta devine repetitivă. Totuși, doamna profesor era și un om mai aparte care avea fixațiile sale. Să spunem că pot să accept și acest lucru pentru că toți avem probleme. Dar pentru o educație calitativă trebuie să ne comportăm ca atare.
Totodată, modul în care este realizată educația la catedră este necompatibil cu zilele noastre. Curriculum trebuia urmat cu strictețe, iar profesorii își făceau doar treaba. Aceasta ar trebui să fie libertină și la alegerea profesorilor, iar profesorul ar trebui să își cunoască audiența și să își plieze materialul.
Numele „Limba și Literatura Română” are o valoare naționalistă. Se pune prea mult accent pe „Română” decât pe ”Limba și Literatura”; pentru „Română” există materii de arte, istorie sau specializări de la facultăți.

În prezent citesc „Jung” de către Anthony Stevens și „Mitul lui Sisif” de către Albert Camus. Totodată, am un site pe care public poezii și texte.

Noi am exersat „Limba și Literatura” copiind din Niculescu comentariile. Trebuia să citim, să înțelegem și apoi să schimbăm exprimarea pentru a nu se recunoaște că am copiat.