Înșiră vinovăție într-o sârmă la uscat
Piatra-ți funerară sculptată imaculat
Doar sânge și carne te ține printre ei
Nu știu decât trecutul din glasului ei.
Mă miră greutatea bibliei ce-o duc
Sine în insolvență, exponat în cui pe rug
Același sunet ce răsună necunoscut
Adjectiv al neputinței și-al unui ultim sărut.
Asuprit de ecoul a ceea ce-ar fi putut a fi
Mint nopțile a-mi fi prima zi
Dimineți reci cu soarele încă adormit
Ani scriind neobosit la biblia unui om smintit.
Emanuel Ștefancu 